Europarlamentarele şi absenteismul
Ne apropiem cu paşi vertigionoşi de sfârşitul unei campanii electorale ce s-a remarcat prin…. discreţie. Atât de puternic încât a stabilit probabil un record la acest capitol în istoria post-decembristă a României. Iar efectul se va traduce, de bună seamă, într-o participare scăzută la vot.
Cât de scăzută? Referendumul pentru demiterea preşedintelui ne oferă un indiciu important în acest sens. Dacă posibilitatea demiterii sau a rămânerii în funcţie a preşedintelui ales nu i-a putut determina decât pe 44,45% dintre românii cu drept de vot să se prezinte la urne, atunci este de aşteptat ca alegerea reprezentanţilor României pentru Parlamentul European să suscite şi mai puţin interes din partea electoratului şi, ca urmare, să înregistrăm o participare mai redusă.
Unul dintre motive ţine chiar de modul în care s-a desfăşurat această campanie electorală şi mai ales de faptul că politicienii au reuşit doar în mică măsură să explice alegătorilor importanţa pe care o joacă pentru România deciziile care se iau la Bruxelles în noul context post-aderare. Ca urmare, pentru majoritatea românilor, instituţiile şi politicile comunitare rămân concepte străine, ambigue, prea puţin legate de viaţa lor de zi cu zi. Iar estimările hiperoptimiste, cum este cea dată publicităţii de către IMAS care arăta că 2 din 3 români vor merge la vot pentru Parlamentul European, par cel puţin exagerate.
De altminteri, ipoteza unui procent ridicat al absenteismului la scrutinul de pe 25 noiembrie este întarită de experienţa majorităţii statelor care au aderat de curând la Uniunea Europeană şi care au înregistrat rate de participare extrem de scăzute la primele alegeri pentru Parlamentul European. Şi, dacă luăm în calcul faptul că din 1996 încoace rata participării românilor la vot s-a aflat în mod constant pe un trend descendent, fiind cu 19% mai scăzută în 2004, este posibil ca experienţa primelor alegeri europarlamentare de pe melagurile mioritice să nu facă notă discordantă, spre exemplu, de cea a Bulgariei, unde s-a înregistrat o prezenţă la urne de numai 26%, similară de altminteri cu aceea din Ungaria sau Slovacia.
Iar în condiţii de participare scăzută, totul se reduce la mărimea bazinelor electorale proprii şi la capacitatea de mobilizare a acestora. Ceea ce înseamnă că scorul europarlamentarelor s-ar putea să difere simţitor de cel evidenţiat de sondajele de opinie.
În orice caz, unul dintre partidele care ar avea cel mai mult de pierdut de pe urma unui absenteism ridicat este PD, dat fiind că democraţii dispun la ora actuală de un electorat în majoritate conjunctural, greu de mobilizat fără teme conflictuale. Ceea ce explică în bună măsură care a fost motivul pentru care Traian Băsescu a ţinut ca referendumul pentru votul uninominal să se desfăşoare simultan cu alegerile europarlamentare, sperând că va putea astfel să utilizeze ideea reformei clasei politice pentru a crea conflictul de care PD are nevoie pentru a câştiga detaşat scrutinul de pe 25 noiembrie.
Calculele preşedintelui au fost însă în mare parte dejucate de refuzul PNL şi mai ales al PSD de a intra în această logică conflictuală, în pofida atacurilor repetate ale lui Traian Băsescu la adresa clasei politice. Iar această atmosferă apatică e otravă curată pentru democraţi, dar şi pentru preşedintele Băsescu însuşi. În schimb, pentru social-democraţi şi chiar şi pentru liberali, o participare redusă la vot poate fi decisivă pentru a infirma previziunile sondajelor de opinie şi a obţine scoruri electorale mult mai consistente decât cele cu care sunt creditate la ora actuală.
Trăgând linie, putem spune chiar că mobilizarea electoratului propriu în ziua votului ar putea să cântăreacă chiar mai mult decât întreaga campanie electorală din aceste ultime aproape patru săptămâni. Iar la închiderea urnelor în seara de 25 noiembrie vom afla nu doar distribuţia politică a mandatelor de europarlamentar de care România dispune în Parlamentul European, ci şi care este măsura reală a forţei de care partidele dispun în teritoriu şi a capacităţii lor de a aduce oamenii la vot.
