Votul uninominal: avantaje şi dezavantaje
Necesitatea reformării clasei politice româneşti a constituit o constantă a discursului public post-decembrist. Iar principalul aspect avut în vedere pentru o astfel de reformă l-a constituit schimbarea sistemului electoral prin renunţarea la reprezentarea proporţională în favoarea a ceea ce impropriu este numit votul uninominal. Văzut ca un panaceu pentru toate tarele politicii româneşti, votul uninominal a fost îmbraţişat, la nivel declarativ, de aproape toate vocile importante de pe scena politică şi de la nivelul formatorilor de opinie. Inevitabil, s-a creat astfel o aşteptare din partea opiniei publice în direcţia trecerii la votul uninominal, în ciuda faptului că gradul de informare al cetăţenilor în această direcţie tinde către zero. Pe de altă parte, interesul real al politicienilor pentru o astfel de reformă s-a dovedit a fi unul foarte scăzut, dat fiind ca, dincolo de nivelul declarativ, acţiunile concrete pentru introducerea noului sistem de vot au fost puţine si adesea contradictorii.
Ultimele săptămâni, marcate de o revenire a conflictualităţii pe scena politică, au însemnat însă demararea unei adevărate competiţii pentru a stabili cine este cel mai dedicat introducerii votului uninominal şi, de asemenea, care dintre variantele propuse oferă cel mai bun sistem electoral. Presupunând că, într-un fel sau altul, vom avea vot uninominal în perioada următoare, ne propunem în cele ce urmează o scurtă analiză comparativă între varianta de vot uninominal dorită de Traian Basescu şi propusă de către PSD, respectiv cea a Pro Democraţia sustinuta de Guvern.
Încă de la început trebuie să clarificăm două aspecte deosebit de importante. În primul rând, „votul uninominal” nu este un concept al ştiinţei politice ci, aşa cum este folosită această sintagmă în discursul public, se referă la alegerea candidaţilor în circumscripţii cu magnitudinea egală cu unu (fiecărei circumscripţii îi este alocat un singur mandat). În al doilea rând, comparaţia dintre proiectul APD (susţinut de către PNL) şi propunerea Preşedintelui Traian Băsescu nu poate fi una completă atâta timp cât APD a venit cu un adevărat cod electoral, iar referendumul convocat de Şeful Statului se refera strict la modalitatea de alegere a parlamentarilor. De aceea şi comparaţia noastra va viza doar acest din urmă aspect.
În ambele variante, gradul de proporţionalitate este mai redus decât în cazul actualei formule electorale (reprezentarea proporţională pe liste închise). Acest fapt se traduce printr-o reprezentare mai puţin fidelă a opţiunilor electoratului în structura Parlamentului decât până acum (ne referim doar la Parlament pentru ca referedumul va fi convocat strict pentru alegerea parlamentarilor), deoarece partidele mari vor fi suprareprezentate. Disproporţionalitatea este maximă în varianta preferată de Traian Băsescu şi PSD si PD (vot majoritar în două tururi de scrutin, asemănător celui pentru alegerea preşedintelui) şi mai redusă în cazul proiectului APD (sistem proporţional prin compensare în circumscripţii uninominale). Explicaţia? În vreme ce primul sistem alocă toate mandatele celor ce obţin cele mai multe voturi în fiecare circumscripţie, al doilea prevede ca jumătate din mandate să fie repartizate următorilor clasaţi în funcţie de ponderea sprijinului electoral pentru formaţiunile politice.
Principalul avantaj al votului uninominal ţine de faptul că în Parlament vor ajunge doar persoanele dorite de către alegători, iar nu cele impuse pe lista de către conducerile partidelor. Evident, lucrul acesta este valabil într-o măsură mai mare în cazul votului majoritar în două tururi de scrutin, unde totalitatea mandatelor sunt ocupate de candidaţi aleşi direct, rolul partidelor fiind deci minim. Cel puţin teoretic astfel s-ar ajunge la o mai mare responsabilizare a parlamentarilor în faţa alegătorilor.
Ambele propuneri au avantaje şi dezavantaje, totul depinzând de perspectiva din care sunt analizate. Dacă le privim din perspectiva alegătorului nemulţumit de actualul sistem electoral, varianta mai bună, în sensul de cea mai puţin legată de sistemul actual este cea a votului majoritar în două tururi de scrutin, variantă promovată de către PSD şi asupra căreia Preşedintele Băsescu îi cheamă pe cetăţeni să se exprime pe 25 noiembrie prin referendum.
